CĂTRE MINISTERUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE

Stimată Doamnă Ministru,

Prin intermediul acestei adrese vă solicităm suportul pentru a reduce birocratizarea excesivă și inutilă asociată procesului de asistență și protecție a copilului, dar și revenirea asupra unor decizii care sunt în contradicție cu legislația în vigoare.

Ultimele modificări ale standardelor de calitate, întârzierea modificării legislative care să reducă birocratizarea actului profesional și lipsa de investiție în creșterea capacității interne a DGASPC-urilor de a angaja asistenți sociali manageri de caz, au început să genereze efecte negative majore.

Creșterea calității serviciilor trebuie să fie legată nu de creșterea monitorizării acestora, ci de investiția în debirocratizare, angajarea asistenților sociali manageri de caz într-un număr corespunzător cu numărul de copii aflați în asistență și crearea unor procese de documentare a evaluării și intervențiilor care să fie realiste și logice.

Pentru a crește calitatea serviciilor de asistență și protecție a copilului prin intermediul DGASPC-urilor vă solicităm:

1. Instituirea de urgență a unui proces de consultare cu asistenții sociali manageri de caz din cadrul DGASPC-urilor prin care să fie identificate modificările necesare pentru debirocratizarea procesului de asistență a copiilor și creșterea numărului de ore pe care asistenții sociali să îl poată dedica conectării directe cu copiii pe care îi au în responsabilitate.

În acest moment, un asistent social manager de caz gestionează situația a unui număr între 50-100 de copii pentru care trebuie să urmeze un proces complex de evaluare socială și intervenție. În acest context, instrumente de lucru cum ar fi: planul individualizat de protecție (PIP-ul), planul de intervenție specifică (PIS-ul), monitorizarea, evaluarea și consilierea pot fi folosite cu succes de către asistenții sociali – manageri de caz  pentru a susține familiile, pentru a asista și proteja copiii și a găsi soluții împreună cu aceștia, cu condiția ca toate aceste procese derulate să aibă la bază o interacțiune de durată a asistentului social cu familia și copiii.

Birocrația excesivă instituită prin deciziile Ministerului Muncii și Protecție Sociale, dar și procedurile privind solicitările și aprobările necesare în interiorul sistemului de protecție au atins apogeul.  

Este necesar suportul dumneavoastră pentru a diminua birocrația și a crește impactul actului profesional asupra calității vieții copiilor. Iar acest lucru nu poate fi obținut printr-o monitorizare excesivă bazată pe analiza documentațiilor, ci printr-o decizie de a ușura investi și reduce birocrația.

Menținerea unui sistem excesiv de birocratic ne îngrijorează atât pentru lipsa de asistență adecvată acordată copiilor și familiilor, dar și pentru îndepărtarea specialiștilor, mulți dintre ei preferând reconversia profesională. Epuizarea profesională și pierderea motivației sunt consecințele directe a unui sistem care astăzi solicită profesionistului cantitate birocratica în detrimentul calității serviciilor. Cu o responsabilitate de 200% pe umerii asistenților sociali manageri de caz și o birocratizare excesivă, în acest moment asistăm la o distrugere a misiunii serviciilor publice de asistență și protecție a copilului.

Pentru a susține această solicitare vă precizăm câteva dintre aspectele care blochează în acest moment calitatea:

1. Lipsa impunerii DGASPC-urilor de a angaja doar asistenți sociali pentru postul de manager de caz și lipsa impunerii de a numi manageri de caz doar asistenți sociali, respectiv persoane licențiate în asistența socială;
2. Reducerea numărului de cazuri pentru fiecare asistent social manager de caz la 30 de copii și familiile acestora. La acest moment, un manager de caz are în lucru între 50 și 100 de dosare, iar identificarea unei soluții (reintegrare, adopție, inserție socio-profesională, etc) durează, în medie, cel puțin 18 luni. Nu exista timp pentru consiliere și nici pentru întâlniri efective necesare dintre asistentul social și copii/familii;
3. Crearea posibilității ca asistentul social manager de caz să poată refuza numirea sa ca manager de caz ca urmare a suprasolicitării sau a unor motive personale (grade de rudenie sau rețele sociale comune ale asistentului social și familiei care beneficiază de suportul acestuia, etc);
4. DGASPC-urile vor crea un sistem de raportare electonică către AJPIS, respectiv actualizarea bazei de date a fiecărui asistent social manager de caz, de două ori/an, sau dacă intervine o modificare, cu privire la situația minorilor pentru care există măsură de protecție specială;
5. Obligativitatea de a se păstra același manager de caz de la intrarea copilului în sistemul de protecție până la ieșirea lui, indiferent de măsură;

2. Denunțarea acordurilor de colaborarea cu ONG-urile care au fost împuternicite să realizeze procese de control și monitorizare specifice inspecției sociale în cadrul DGASPC-urilor.

Stimată Doamnă Ministru:

1. pe de o parte, responsabilitatea monitorizării respectării standardelor de calitate în serviciile sociale nu poate fi externalizată. În acord cu legislația în vigoare în România și cu legislația europeană la care România a aderat, funcția de control și monitorizare a serviciilor sociale aparține exclusiv instituțiilor statului. Statul român are deja trei instituții abilitate în acest sens. Investiția în creșterea capacității inspectorilor sociali ar trebui să continue pentru a crește calitatea muncii lor, nu să fie diminuată capacitatea instituției prin externalizarea responsabilității statului.

1. iar pe de altă parte, un acord de colaborare nu poate fi opozabil terților. Ministerul Muncii nu poate să semneze acorduri de colaborare care să fie opozabile terților. De aceea în acest moment acțiunile ONG-urilor cu care ați semnat acorduri în cadrul DGASPC-urilor sunt în risc să încalce legislația în domeniu, de la legislația care protejează persoanele vulnerabile aflate în servicii de protecție, până la legislația privind protecția datelor cu caracter personal.

Suspiciunea asupra acestor acorduri este cu atât mai mare cu cât criteriile de selecție a organizațiilor nu au fost publice și nici nu a respectat un proces.

Precizăm că CM/Del/decembrie(2019)1348/H46-20 prin care este recunoscută contribuția societății civile în lupta împotriva încălcării drepturilor omului și este solicita autorităților să stabilească o cooperare eficientă cu societatea civilă nu presupune externalizarea responsabilităților statului către ONG-uri.

Asociația Asistenților Sociali din România (ASproAS) membră a Federației Internaționale a Asistenților Sociali (IFSW) recunoaște și susține cooperarea dintre instituțiile publice și societatea civilă.

De altfel, în ultimele modificările legislative privind legile 272/2004 si 273/2004 am susținut creșterea implicării organismelor private autorizate (OPA) în procesul de asistență adecvată a copiilor și crearea unui proces eficient de cooperare între DGASPC-uri și OPA fără să existe riscul externalizării responsabilităților statului.

Stimată Doamnă Ministru, vă rog să îmi acordați o întâlnire, în acord cu agenda dumneavoastră, la care să particip împreună cu asistenți sociali manageri de caz pentru a clarifica solicitările noastre.

Gravitatea situațiilor create de aceste decizii, dar și lipsa unei preocupări directe față de investiția necesară pentru a susține calitatea suportului real pentru copii în cadrul DGASPC-urilor, ne-a determinat să vă solicităm suportul. În lipsa unui răspuns din partea dumneavoastră suntem în situația de a ne adresa instituțiilor române care au responsabilitatea în domeniu, precum și forurilor europene. Este responsabilitatea noastră de a reacționa pentru a menține un proces adecvat de asistență a copilului și a familiei în România.

Ana Rădulescu

Raportor pentru Semestrul European, Comisia Europeană – ESN Servicii Sociale

Director General  – Asociația Asistenților Sociali din România

www.asproas.ro

Președinte al Federației Internaționale a Asistenților Sociali / Europa (IFSW Europe)

www.ifsw.org