În ultimele luni, asistenții sociali împreună cu anagajții din serviciile sociale (manageri, specialiști, persoane care asigură îngrijire, etc):
- se asigură că oamenii au acces la servicii de suport,
- caută modalități inovative de a asigura consiliere și suport la distanță
- și asigură suport și îngrijirea la domiciului pentru persoanele aflate în izolare sau în lipsă resurselor.
Mesajul președintelui IFSW Europe de Ziua Internațională a Combaterii Sărăciei
Asistenții sociali oferă sprijin pentru a risipi miturile și temerile legate de COVID-19, pentru a reproiecta serviciile sociale într-un mod care să corespundă capacității oamenilor de a le accesa și solicită guvernelor un sprijin sporit pentru persoanele invizibile sau lăsate în urmă.
De asemenea, au făcut eforturi pentru recunoașterea serviciilor sociale, serviciilor de îngrijire și a celor care oferă cazare ca furnizori esențiali de servicii, astfel încât să își poată continua misiunea de a susține oamenii în situații dificile și a continua vizitele la domiciliu atunci când este nevoie.
Experiențele profesionale ale asistenților sociali arată o creștere a sărăciei din cauza impactului catastrofal asupra economiei, în special în turism, industria hotelieră și cultură. Persoanele care aveau un loc de muncă în zona necalificată au fost primele care au pierdut locul de muncă și s-au aflat în imposibilitatea de a se susține financiar pentru că nu aveau rezerve financiare și materiale. Înainte de pandemie, România avea o populație de 38% dintre cei care munceau cu contract de muncă plasați în zona unui trai la limita subzistenței.
Oamenii care trăiesc la limita sărăciei au pierdut toate posibilitățile de venit.
Există un pachet de sprijin economic și investiții din partea guvernului.
Dar nu acoperă toate zonele afectate.
Familiile care trăiesc în săracie, sub nivelul de subzistență, nu sunt incluse în acest suport.
Pe baza informațiilor furnizate de către asistenții sociali din toată Europa, IFSW Europe a identificat următoarele puncte care trebuie avute în vedere pentru a limita impactul sărăciei:
Impactul pandemiei a afectat cel mai tare persoanele care aveau nevoie adesea de suportul asistenților sociali sau a serviciilor sociale – cei care se confruntă deja cu forme de vulnerabilitate socială și economică, cei care trăiesc în zone marginalizate sau care se confruntă cu efectele sărăciei.
Închiderea sau limitarea serviciilor sociale esențiale pentru oameni, în special cele situate în comunități (ex. centre de zi, centre de recuperare, îngrijire la domiciliu, etc) au impact major asupra capacității oamenilor de a gestiona problemele cu care se confruntă. Aceste servicii nu ar trebui închise, ci susținute cu echipamentele și resursele necesare.
Nevoile și cererile de suport social încep să crească pe măsură ce oamenii se confruntă cu șomajul, stresul familial datorat izolării și carantinei, pierderii celor dragi, deteriorarea stării de sănătate și limitarea accesului la servicii medicale, rasismul și prejudecățile crescute și lipsa resurselor pentru a depăși astfel de provocări și dezavantaje.
În multe țări din Europa, și în România, pandemia expune fisurile care au apărut ani de zile în sistemele de sănătate și asistență socială din cauza austerității și politicilor incoerente și a subfinanțării.
Criza a evidențiat problemele cauzate de o deficiență gravă a nivelului de finanțare pentru serviciile sociale și de sănătate publică și prin tratarea sănătății și a asistenței sociale ca sisteme separate și inegale din perspectiva investiției.
Pandemia demonstrează consecințe grave asupra sănătății sau creșterea inegalității sociale și economice.
Creșterea inegalităților deja existente înseamnă că cei care au nevoie de cel mai mare suport prin acces la sănătate adecvată, servicii sociale, locuințe și educație nu îl primesc și se luptă cel mai mult pentru a face față consecințelor economice catastrofale ale pandemiei.
Sănătatea economică nu poate fi realizată fără sănătatea socială. Impactul se va extinde asupra fiecăruia dintre noi, pentru că nu poți avea o viață de calitate într-o țară în care mai mult de jumătate din populație trăiește în sărăcie.
Structura organizatorică a sistemelor de sănătate și asistență socială variază de la o țară la alta, dar într-o pandemie, grupurile de personal de îngrijire medicală și asistență socială se confruntă cu aceleași amenințări de infecție.
Distincția dintre ceea ce este termenul „sănătate” și serviciile „sociale” variază, de asemenea, foarte mult și este în multe sensuri arbitrară. Riscurile cu care se confruntă personalul din serviciile medicale sunt similare cu riscurile cu care se confruntă personalul din centrele rezidențiale (mai ales când persoanele din centrele rezidențiale au un loc de muncă sau copiii merg la școală), personalul din serviciile de asistență în comunitate (serviciile publice de asistență socială) sau din serviciile de îngrijire la domiciliu.
Studiul IFSW Europe concluzionează că măsuri de control și prevenire a răspândirii infecției SASRS-Cov-2 au restricționat serviciile și responsabilitățile realizate de către asistenții sociali și serviciile sociale, generând astfel noi nevoi și cereri de suport.
Problemele sociale și inegalitățile au crescut; la fel și numărul celor care au nevoie de suport.
Recomandări dezvoltate de către asistenții sociali:
Îmbunătățirea accesului și creșterea finanțării pentru servicii universale de sănătate, îngrijire și servicii sociale, pentru a preveni grupurile vulnerabile de la un declin accentuat al resurselor lor;
Asisgurarea protecției sociale adecvată pentru toți cei care sunt în situația de a nu gestiona pierderea de resurse (materiale, financiare, suport social, loc de muncă, etc);
Investiția în servicii comunitare; acestea ar trebui recunoscute ca servicii cheie pentru suportul oamenilor și includerea asistenților sociali în dezvoltarea strategiilor pentru persoanele afectate și pentru comunități astfel încât să fie asigurată sustenabilitatea și impactul maxim al suportului.
Asigurarea resurselor necesare și a echipamentelor pentru asistenții sociali (în orice arie de intervenție) și pentru personalului serviciilor și centrelor sociale, publice și private.
Creșterea investiției în accesul la tehnologie (nu doar accesul la computere, dar și creșterea suportului pentru dezvoltarea abilităților necesare și utilizarea lor în siguranță) pentru toți, astfel încât să fie menținut accesul la educație, serviciile esențiale de suport și beneficiile create.
Punerea în aplicare a garanției europene pentru copii pentru combaterea sărăciei copiilor; aceasta trebuie să includă și accesul la serviciile sociale.
Este important ca UE și guvernele să asculte și să audă mesajele venite din partea asistenților sociali și din partea sectorului asistenței sociale și să răspundă prin asigurarea investiției suplimentare în serviciile sociale din prima linie în timpul celui de al doilea val Covid-19, dar și în perioada de recuperare viitoare.
Am văzut că în țările în care s-a întâmplat acest lucru, guvernele au reușit să creeze sprijinul potrivit pentru oameni, iar oamenii au rămas rezilienți în acest moment de criză.
Ana Rădulescu
Președinte al Federației Internaționale a Asistenților Sociali, Europa (IFSW Europe)
Director General ASproAS