Asociatia Asistentilor Sociali din Romania, ASproAS, s-a implicat in reintoarcerea legii privind risipa de alimente la Comisia Parlamentara

COMUNICAT DE PRESA

La cateva zile de la finalizarea ultimului raport din comisiile parlamentare privind legea risipei alimentare, ASproAS a constat ca legea, in forma in care era propusa pentru vot avea consecinte negative asupra domeniului asistentei sociale si al economiei sociale.

Asa ca in data de 27 martie 2016, AsproAS a trimis un amendament la lege si a stabilit intalniri de lucru cu parlamentarii implicati in promovarea acestei legi pentru a opri legea de la vot si a o readuce in discutiile Comisiei Parlamentare. Activitatea a fost realizata de doi asistenti sociali: Ana Radulescu, director general ASproAS si Simon Suitner, manager general SOMARO.

Ana Radulescu, directorul general ASproAS spune ca in fapt, AsproAS solicita introducerea unei exceptii care sa permita continuarea si dezvoltarea activitatilor de asistenta sociala si de economie sociala. Argumentele aduse de catre ASproAS au modificat directia discutiilor privind legea risipei alimentare.

Ne bucuram ca parlamentarii responsabili au inteles mesajul nostru si au oprit legea de la vot.

Ana Radulescu si Simon Suitner sunt invitati, martie 19 aprilie 2016, in comisia parlamentara pentru a argumenta amendamentul solicitat.

Amendamentul ASproAS doreste un sistem prin care alimentele care nu pot fi vandute in supermarket sa ajunga pe masa oamenilor. Romania arunca milioane de tone de mancare pe foc in timp ce un sfert din populatia Romaniei se confrunta cu lipsuri materiale severe si 1 din 8 copii merge la culcare nemancat (Ana Radulescu).

Asa cum este aprobata in comisiile parlamentare, legea vizeaza orice produs alimentar existent la producator sau in supermaket. Fructele, legumele, conservele sau orice produs alimentar care nu se incadreaza in standardele cerute in supermarket sunt considerate rebut. Se aplica acest principiu la conservele indointe in urma transportului sau a frunctelor si legumelor care nu dimensiunea standard ceruta, desi sunt in termen de garatie. Acelasi principiu se aplica si la produsele care mai au cateva zile pana la expirare. Toate acestea se arunca. Cantitatea de produse alimentare care intra in risipa alimentara este uriasa. Romania arunca an de an aproximativ 2,2 milioane de tone de alimente, in special fructe, legume, carne si conserve in timp ce un sfert din populatia Romaniei se confrunta cu lipsuri materiale severe.

Aceste produse pot fi donate, dar companiile nu sunt interesate de acoperirea costurilor implicate in procesul de sortare, transport, distribuire. Si atunci aceste produse sunt aruncate. Este insa o solutie care se aplica si in alte tari pentru a opri aceasta risipa alimentara si a sustine persoanele care au nevoie de aceasta hrana: magazile sociale. Aceste magazine se adreseaza persoanelor cu venituri mici. Beneficiarii magazinului social sunt persoanele care primesc suportul serviciilor de asistenta sociala.

Amendamentul AsproAS sustine demnitatea persoanelor care la un moment dat in viata au nevoie de suportul serviciilor de asistenta sociala. Oamenii care traiesc in saracie nu au bani, dar au demnitate (Ana Radulescu).

Ana Radulescu spune ca in acest moment, asistentii sociali fac eforturi pentru a introduce si implementa modele care sunt functionale in alte tari Europene, legate de suportul oferit persoanelor aflate in risc de excluziune sociale intr-un mod care sa respecte demnitatea acestora. Oamenii care traiesc in saracie nu asteapta pomana ocazionala, ci au nevoie de suport sa isi achizitioneze singuri hrana. Oamenii care traiesc in saracie trebuie sa manance in fiecare zi, nu doar atunci cand iti amintesc unii sa mai faca o pomana, fie ea si electorala. Magazinele sociale sunt cele care raspund la aceste probleme. Si totodata raspund la nevoia de a reduce risipa de alimente.

Acum exista oportunitatea, pe de o parte sa fie continuata activitatea de succes a magazinelor sociale existente, iar pe de alta parte putem sa largim aceasta activitate spre zonele care se confrunta cu saracie extrema. Oportunitatea sa continue aceasta activitate este data pe de o parte de legea economiei sociale, iar pe de alta parte de finantarile POCU ce urmeaza sa fie lansate.

Amendamentul AsproAS sustine oportunitatea dezvoltarii bancilor de alimente si a unor ONG-uri care sa poate sa-si asigure resusele pentru a administra aceasta activitate (Ana Radulescu)

Exista deja un model de magazin social in Romania, inspirat din practicile europene privind risipa alimentara si banca de alimente: Magazinul SOMARO; acesta este utilizat ca model pilot pentru asociatiile si intreprinderile sociale care se doresc sa dezvoltate acest tip de activitate prin legea economiei sociale. In tarile Uniunii Europene, bancile alimentare si magazinele sociale sunt cele care beneficiaza de donatiile in alimente cu scopul mai mentionat.

Amendamentul AsproAS sustine dezvoltarea economiei sociale si a unor solutii participative, nu pasive (Ana Radulescu)

Ana Radulescu sustine faptul ca acest model de suport, existent sub forma magazinului social, incurajeaza achizitia de alimente de catre familiile sarace, respectand totodata demnitatea acestor persoane prin evitarea pomenilor. Pretul minim al alimentelor permite mentinerea si sustenabilitatea proiectelor implementate de catre asociatii; acestea se autofinanteaza si finanteaza astfel de proiecte. In felul acesta sunt incurajate modele inovative in domeniul economiei sociale.

Share Button