Bibliotecă Vie în Asistența Socială
26 martie 2026 | ora 18:00 |
Online, pe Zoom
Vă invităm la o întâlnire în care să vorbim despre munca noastră, să împărtășim experiențe din practică și să descoperim idei care ne pot inspira mai departe.
Biblioteca Vie în Asistența Socială este un spațiu de inspirație profesională reală, construit în jurul dialogului între colegi și al experiențelor trăite în teren.
Într-un domeniu în care ne confruntăm zilnic cu situații complexe și decizii dificile, schimbul de idei și experiențe devine o resursă esențială. Discuțiile cu alți profesioniști ne ajută să vedem lucrurile din perspective diferite, să găsim soluții noi și să ne păstrăm claritatea în practică.
Nu este un webinar clasic și nu propune prezentări formale. Este o întâlnire în care experiențele profesionale devin puncte de plecare pentru reflecție, pentru întrebări noi și pentru perspective diferite.
Pe parcursul sesiunii, veți avea ocazia să intrați în dialog direct cu alți asistenți sociali și să descoperiți perspective și experiențe care pot deschide idei noi, pot aduce claritate și pot inspira mai departe. Este un spațiu în care fiecare poate aduce propria experiență și, poate, propria poveste – o experiență din care alți colegi pot învăța, reflecta și lua cu ei ceva valoros mai departe.
Ne dorim ca această întâlnire să fie un spațiu din care să plecăm cu mai mult decât informație: cu idei, cu sens și cu energie pentru munca noastră de zi cu zi. Într-un ritm profesional adesea intens, reflecția devine esențială – ne ajută să înțelegem mai bine ceea ce facem, să învățăm din experiențe și să ne ajustăm modul de lucru. În același timp, reconectarea cu sensul profesiei ne susține să rămânem implicați și prezenți, chiar și în momentele dificile, invitându-ne să ne întrebăm constant ce anume din munca noastră ne oferă sens și ne ține aproape de această profesie.
Participarea este gratuită, pe bază de înscriere.
Link-ul de conectare va fi transmis participanților înscriși.
La finalul evenimentului, participanții vor primi atestate de participare.
„CĂRȚILE VII”
Pe parcursul evenimentului, veți avea ocazia să interacționați direct cu una dintre „cărțile vii” – profesioniști care își împărtășesc experiența și perspectivele din practică.
Lista este în curs de actualizare, de aceea vă rugăm să o consultați pentru a descoperi temele propuse și pentru a vă orienta în alegerea conversației la care doriți să participați.
Adriana Sălcianu: Rolul asistentului social în urgență: între sistem, oameni și decizii dificile
Adriana este asistent social în cadrul Spitalului Militar București, cu expertiză în intervenția socială în context medical și în situații de urgență de 9 ani. A contribuit la elaborarea procedurilor de lucru pentru asistenții sociali din unitățile de primiri urgențe și compartimentele de primiri urgențe, consolidând rolul acestora în intervenția multidisciplinară. Este implicată în pregătirea și implementarea exercițiilor de simulare pentru intervenția în cazul victimelor dezastrelor, contribuind la clarificarea și integrarea rolului asistentului social în răspunsul la criză.
În cadrul Bibliotecii Vii, Adriana va aborda modul în care se desfășoară intervenția socială în unitățile de primiri urgențe în lucrul cu persoane de altă naționalitate și colaborarea cu ambasadele, evidențiind provocările și soluțiile practice din teren. Va vorbi, de asemenea, despre abordări creative în gestionarea situațiilor persoanelor care rămân în spital, deși nu mai au nevoie de îngrijiri medicale, și despre rolul asistentului social în identificarea unor soluții adecvate în astfel de contexte complexe.
Maria Toader: Între provocări și sens: începutul în asistența socială
Maria este asistent social din anul 2024 și este implicată în activități din ONG-uri încă din primul an de facultate. A lucrat până acum cu diferite grupuri vulnerabile, cum ar fi: persoanele fără adăpost, tineri proveniți din sistemul de protecție, persoanele cu adicții, familii defavorizate și mame în dificultate. Maria se implică frecvent în activități care îi stimulează creativitatea și îi dezvoltă abilitățile de a se adapta situațiilor provocatoare.
Începutul în cariera de asistent social este foarte important pentru un tânăr aflat la început de drum profesional.
În primii ani de practică, asistenții sociali se întâlnesc cu provocări reale, dar și cu satisfacții importante, care dau sens muncii lor. În același timp, apar frecvent situații dificile și frustrări generate de factori externi – limitări instituționale, lipsa resurselor sau decizii care nu țin de ei, dar care influențează direct intervenția. Aceste experiențe pot fi uneori greu de înțeles și de gestionat, mai ales la început de drum. De aceea, devine esențial să învățăm nu doar ce avem de făcut profesional, ci și cum să rămânem prezenți, echilibrați și ancorați în rolul nostru. Dezvoltarea unei reziliențe adaptate acestui domeniu înseamnă să învățăm să lucrăm cu aceste realități fără să pierdem sensul și direcția profesiei.
Lucian Caciamac
Vă invit să reflectați la felul în care asistentul social poate construi relații și poate modela contexte de interacțiune cu tinerii aflați la risc, având în vedere specificul dezvoltării, nevoile emoționale și experiențele acestora în serviciile sociale.
De asemenea, vor fi discutate câteva metode și tehnici de lucru care pot fi utilizate de asistentul social în relația cu tinerii (feedbackul, dialogul reflectiv, narațiunea), pentru a dezvolta intervenții utile și cu sens, atât pentru asistentul social, cât și pentru tineri.
Monica Zdrite: Când comunicarea devine acces: lucrul cu persoanele cu hipoacuzie în practică
Monica este asistent social cu peste 6 ani de experiență în lucrul direct cu persoanele care se confruntă cu diverse situații de vulnerabilitate. Activează în asistența socială din domeniul sanitar și în intervenții în situații de criză/catastrofe naturale. Ca direcție de formare continuă, se axează pe drepturile persoanelor cu dizabilități și creșterea gradului de accesibilitate instituțională, cu precădere în sistemul sanitar. Numărul persoanelor care se confruntă cu hipoacuzie este în creștere, mai ales în rândul persoanelor vârstnice.
De aceea este important ca specialiștii în asistență socială să cunoască strategii eficiente de comunicare cu aceste persoane, modul în care spațiul poate fi adaptat pentru o mai bună comunicare și modalități de recunoaștere a hipoacuziei, care este deseori nediagnosticată.
Carmen Ciornei: Construirea unor trasee reale de sprijin pentru femeile fără adăpost Carmen este de profesie asistent social, șef serviciu Protecție Socială în cadrul DASM Cluj-Napoca și cadru didactic universitar, cu experiență în lucrul direct cu persoane aflate în situații de vulnerabilitate severă. Activitatea sa acoperă o gamă largă de situații, de la deprivare materială și lipsa locuirii, până la violență și supraîndatorare.
În prezent, este expert în proiectul INTERACT, un model de intervenție destinat femeilor fără adăpost, finanțat de Comisia Europeană. Proiectul își propune să aducă împreună serviciile într-o abordare coerentă și umană, reducând fragmentarea intervențiilor și construind trasee clare de sprijin pentru persoanele aflate în situații de vulnerabilitate, în special pentru femeile fără adăpost.
Experiența sa reflectă preocuparea constantă pentru dezvoltarea unor răspunsuri integrate, care pun în centru nevoile reale ale persoanelor și continuitatea intervenției.
Ioana Bucioacă – Cum să construiești o comunitate grijulie
Pe 26 octombrie 1996 am început să activez ca voluntar, în Asociația „Mesagerii sănătății”. Este o dată importantă pentru mine, deoarece atunci a început un drum fascinant alături de persoanele aflate în dificultate. În cei aproape 30 de ani majoritatea i-am dedicat comunităților rurale, că erau comunității de etnie romă, sau afectate de calamitățile naturale, sau în contexte economice dificile, nu a contat. În tot acest parcurs am observat schimbarea structurală a satului românesc și de aici s-a născut o preocupare permanentă de înțelege aceste schimbării și de fi alături în mod real, acestor comunității.
Comunitatea rurală în care lucrez este complexă, cu contexte sociale diverse de la etnii diferite la culte religioase diferite, discrepanțe economice și geografice între satele componente. Poziția geografică, cutumele culturale, nivelurile educaționale și economice diferite fac ca unele sate să fi mai vulnerabile decât altele. Principalele vulnerabilități sunt accesul la servicii medicale de calitate, accesul la formare profesională, accesul la mediere și consilier pe piața muncii.
O „comunitate grijulie” este o comunitate în care membri ei își oferă un suport real, unii altora, pentru identificarea nevoilor și găsirea de soluții în rezolvarea vulnerabilităților. Procesul este unul dificil într-un context social general al nesiguranței, al confuziei, al mesajelor instigatoare la ură, toate acestea fiind o dovadă în plus că este un demers necesar.
Lavinia Hagiu: „Adaptare, echilibru și sens în vremuri de schimbare”.
Cum ne adaptăm, ca specialiști, într-o realitate în continuă transformare
Schimbarea face parte din realitatea zilnică a serviciilor sociale — fie că vorbim despre politici noi, nevoi tot mai complexe ale persoanelor care primesc sprijin, echipe care se transformă sau noi moduri de lucru care ne scot din zona de confort. Uneori ne entuziasmează. Alteori ne obosește, ne sperie sau ne face să ne întrebăm dacă facem față.
Această sesiune de tip „carte vie” este o invitație la dialog despre schimbare — așa cum este ea trăită în realitatea de zi cu zi a serviciilor sociale.
Vom vorbi despre:
• momentele în care schimbarea ne-a pus la încercare
• felul în care reacționăm, chiar și atunci când nu ne place
• resursele care ne ajută să mergem mai departe
• echilibrul fragil dintre adaptare și epuizare
Prin povești reale și reflecție, vei avea ocazia să te oprești puțin, să privești în interior și să descoperi ce înseamnă schimbarea pentru tine — ca profesionist și ca om.
Mirela Crăciun
Sunt asistent social cu peste 15 ani de activitate în domeniul asistenței sociale, cu 7 ani de experiență acumulată prin munca de voluntariat, din care 2 ani în strainătate, cu experiență profesională și in sistem privat și în sistem public. Fiecare experiență profesională a sedimentat în devenirea mea convingerea că aș alege oricând, din nou meseria de asistent social.
Activitatea din administrația publică locală este una provocatoare, în care importanța profesionistului este limitată de acordarea, cu precădere de beneficii sociale și mai puțin aplecată către partea reală de prevenire sau instrumentare a cazurilor în toate etapele sale. Digitalizarea, partea legislativă într-o continuă schimbare, modul în care este perceput funcționarul public în societate, adaptare din mers a instrumentelor de lucru, varietatea atribuțiilor și complexitatea lor, duc la situațiile în care omul asistent social se confruntă cu burn out-ul și provocări din punct de vedere al sănătății.
Am ales să aduc în discuție situațiile în care nu reușim să avem claritate în stabilirea limitelor personale între profesie și viața personală, între caracterul filantropic al profesiei și profesionalism. Sunt etape în parcursul profesional pe care, fiecare dintre noi le testăm, le integrăm și le stabilim limite.
Balmos Georgeta – Sprijin real pentru copii: lecții din 30 de ani de practică
Cu peste 30 de ani de experiență în asistența socială, activitatea profesională este construită în jurul lucrului direct cu copii și tineri aflați în situații de vulnerabilitate, în cadrul CSEI „Sf. Andrei” Gura Humorului.
Experiența practică este completată de o implicare de 12 ani ca membru COPS în cadrul CJRAE Suceava, contribuind la procesele de evaluare și orientare școlară, precum și la identificarea celor mai potrivite forme de sprijin pentru copii și familii.
Parcursul profesional include și 10 ani în învățământul profesional special, ca profesor de psihologie, precum și activitatea recentă de consilier școlar, desfășurată în Școala Gimnazială Stroiești și Liceul Tehnologic nr. 1 Câmpulung Moldovenesc.
În intervențiile sale, aduce o perspectivă integrată asupra dezvoltării copilului, relației dintre școală și familie și rolului sprijinului educațional și social în construirea unor trasee de viață stabile. Vorbește despre provocările reale din teren, despre lucrul în contexte educaționale și sociale complexe și despre importanța unei intervenții adaptate, centrate pe nevoile fiecărui copil.
Georgeta Szabo – Tinerii și comunitatea: cum construim contexte sănătoase de creștere
Asistent social în cadrul Asociației Cătunul Verde, unde sunt și membru fondator.
Pentru mine, asistența socială nu înseamnă doar sprijin pentru grupurile vulnerabile, ci și prevenție, comunitate și apartenență.
O parte importantă din munca mea este dedicată lucrului cu tinerii. În cadrul asociației, dezvoltăm activități de educație non-formală și am contribuit la crearea unui centru de tineret în Oradea, în parteneriat cu DJST Bihor — un spațiu sigur în care tinerii se pot descoperi, pot învăța și se pot conecta unii cu alții.
Cred că tinerii sunt viitorul comunității, dar mai ales că au nevoie de contexte sănătoase în care să crească. Prin ceea ce fac, încerc să le ofer alternative la stiluri de viață riscante și să contribui la formarea unor adulți echilibrați și implicați.
Îmi doresc ca lucrul cu tinerii să devină o componentă tot mai prezentă în practica asistenților sociali. De aceea, în lucrul cu studenții aflați în practică, încerc să le ofer această perspectivă și să le arăt și această dimensiune a profesiei.
