Persoanele care ajung la vama cu România, se împart în mai multe categorii și urmează trasee separate de intrare în țară.
| Toate persoanele care ajung in România sunt întâmpinate de către poliția de frontieră care are traducător.
Poliția de frontieră explică modul în care se face verificarea documentelor. Cu ajutorul jandarmeriei, stabilesc fluxuri separate pentru persoanele considerate prioritare (femei cu copii, copii neînsoțiți, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice) |
| Persoanele care ajung cu pașaport | Persoanele care ajung cu documente eliberate de către autoritățile din Ucraina sau fără documente | Copiii neînsoțiți |
| Persoanele care au pașaport biometric, intră în România fără nici o problemă.
După intrarea în România, primesc suport din partea ONG-urilro care oferă suport umanitar sau Serviciilor de Asistență Socială din comunitate. |
Persoanele care nu au documente sunt transferate către taberele interne (în clădiri) sau în exterior (taberele corelate adesea cu stadioanele).
Aici primesc primesc să completeze o cerere de azil, în baza căreia primesc o adeverință care le asigură deplasarea liberă pe teritoriul Românei. În aceste locații, sau în apropierea lor, este echipa IGI (emigrări) care face amprentarea și fotografierea persoanelor care intră. Extrem de important: cererea de azil nu creează limitare pentru deplasarea în alte țări. Din contră, este un document care le asigură suport și pot părăsi România oricând. Dacă decid să rămână în România, trebuie să continue procesul necesar pentru a obține azil. |
Copiii neînsoțiți sunt preluați direct de la poliția de frontieră de către Direcția de Asistență Socială și protecția Copilului (DGASPC).
Ei sunt cei care asigură cazare și suport copiilor. După ce primesc suport în vamă aceștia sunt transferați cu mașina/autobuz spre locațiile puse la dispoziție de centrele din toată tara. Cazarea lor se face doar în locații acreditate ca furnizor de servicii sociale cu cazare pentru copii. |
Important: a fost o decizie luată la nivel de DSU si Poliția de Frontieră ca membrii familiei care au pașaport să nu fie despărțiți de membrii familiei care nu au, deși statutul lor juridic este diferit.
Pentru persoanele care intră în România, întâmpinarea este făcută de către traducători care le explică ce suport pot primi (cazare, transport, etc).
De la organizațiile care asigură sport umanitar în vămi sau în centrele / taberele ISU primesc hrană sau obiecte materiale de care au nevoie. Acestea sunt oferite gratis.
De la asistenții sociali primesc suport care ține de nevoia de siguranță pentru traseele pe care le au de urmărit sau nevoia de a face un plan pe termen lung. Rolul asistenței sociale este extrem de importantă și completează suportul umanitar. Asistența socială este cea care îi ajută în urmărească anumite alternative pentru destinația lor și suport pentru integrarea în sistemul educațional sau social. Asistența socială este oferită de către Direcțiile de Asistență Socială (DAS) sau ONG-uri care sunt furnizoare de servicii sociale în comunitate.
Pentru familiile cu copii, pe traseu pot beneficia de suport din partea ONG-urilor sau DAS-urilor de suport pentru activități specifice.
SITUATII SPECIFICE:
- Persoanele care au documente (fie pașaport, fie adeverința eliberată de IGI – biroul de imigrări) se îndreaptă spre serviciile comunitare / centrele organizate de administrațiile locale prin Direcțiile / Serviciile de Asistență Socială. Aici primesc hrană, haine, suport pentru cazare și transport, îndrumare către serviciile medicale sau cazare pe termen scurt, servicii destinate activităților pentru copil, etc.
- Persoanele care nu au documente sunt ajutate să beneficieze de cazare până la eliberarea documentelor, în taberele organizate de Inspectoratul pentru Situații de urgență.
- Persoanele care au nevoie de îndrumare și folosesc limbajul semnelor, sunt ajutate de interpreți mimico-gestual la intrarea în tabără sau în taberele ISU. Aceste persoane sunt ajutate în România sau să meargă mai departe în alte țăr de asociația persoanelor surdo-mute din România.
- Persoanele care au nevoie de suport medical sunt ajutate de către personalul medial și asistenții sociali din Unitățile de Primiri Urgențe.
ASproAS oferă suport pentru echipele de asistență socială sau pentru activitățile organizate de ISU în tabere vamă. De asemenea, ASproAS oferă îndrumare asistenților sociali din cadru UPU sau din cadrul serviciilor de asistență socială comunitară.
Echipa ASproAS asigură activități și cooperează cu județele: Tulcea, Suceava, Vaslui, Botoșani, Maramureș, Galați.
ÎNTREBĂRI:
Minorii au nevoie de documente semnate de părinții lor pentru a putea trece granița?
Minorii nu au nevoie de aprobări scrise ale nici unuia dintre părinți pentru a trece granița.
Ca părinte, nu ai nevoie de aprobarea celuilalt părinte pentru ca minorul să poată traversa punctul de frontieră.
Cum pot călători către alte state membre ale Uniunii Europene?
Dacă ești titularul unui pașaport biometric ucrainean, nu ai nevoie de viză dacă îți dorești să călătorești în UE. Pentru a afla condiţiile de călătorie către un stat membru UE, recomandăm să contactezi ambasada ţării de destinaţie.
Cetățenii străini care provin din Ucraina, pot călători gratuit pe teritoriul României cu CFR Călători. De asemenea, călătoria refugiaților care pleacă din România spre Ungaria este gratuită. Astfel, CFR Călători va emite biletul gratuit până în frontieră, iar conductorul MAV, mai departe pe teritoriul Ungariei până la Budapesta sau până la următoarea frontieră.
Dacă am aplicat pentru protecție internațională în România, mai pot aplica și în alt stat?
Nu. Nu poți cere azil simultan în mai multe state. Dacă prima ta cerere de azil a fost înregistrată în România și nu ai finalizat-o înainte de a pleca din România, iar ulterior depui o altă cere în alt stat membru UE, acest stat nu va accepta cererea și te va întoarce în România.
Pot retrage cererea de azil odată depusă în România?
Da. Oricând și în orice etapă a procedurii de azil poți retrage cererea adresându-te Inspectoratului General pentru Imigrări printr-o cerere.
INFORMAȚII:
- Cetățenii ucrainieni care pot prezenta un pașaport valid la trecerea frontierei pot intra în România și pot rămâne până la 90 de zile.
- În momentul înregistrării cererii tale de azil ți se va cere să fi amprentat și fotografiat. Acest lucru face parte din procedura de azil în mod normal. Amprentele și fotografiile sunt introduse într-o baza de date comună a Uniunii Europene pentru a putea ține evidența a cine și în ce stat membru a depus o cerere de azil. Minorii sub 14 ani nu vor fi supuși acestei proceduri.
- Solicitanții de azil au obligația de a preda documentele de trecere a frontierei la momentul solicitării azilului, însă acestea pot fi oricând solicitate și obținute în vederea părăsirii teritoriului României. Solicitantul are obligaţia de a se prezenta în persoană la interviul preliminar şi la interviul pentru determinarea statului de refugiat.
- Ca solicitant de azil ai dreptul la 20 lei pe zi. Poți primi suma totală lunar din partea Centrului Regional de Cazare și Proceduri pentru Solicitanții de Azil unde ești înregistrat.
Platforme utile:
Directorul General ASproAS este și Președinte al federației Internaționale a Asistenților Sociali pentru Europa. Împreună cu țările Europene pregătește suportul pe care persoanele din Ucraina să îl primească atunci când ajung acolo.
VIDEO
Această pagină va fi actualizată în funcție de întrebările primite.
