Codul etic al profesiei de asistent social

Principiile etice de mai jos reprezintă fundamentul codului etic al asistentului social. Elaborate de Asociația Asistenților Sociali din România (ASproAS), pe baza principiilor etice aprobate de Federația Internațională a Asistenților Sociali (IFSW), acestea oferă un cadru general pentru menținerea celor mai înalte standarde de calitate în serviciile sociale și pentru garantarea integrității profesionale a asistenților sociali.

O serie de valori și principii etice stau la baza practicii noastre profesionale, ghidând fiecare acțiune și decizie. Aderarea la aceste principii reprezintă angajamentul nostru ferm pentru menținerea calității și integrității actului profesional.
Asistența socială este o profesie cu un puternic fundament practic, susținută de cunoaștere științifică și academică, având rolul de a facilita schimbarea sustenabilă, dezvoltarea socială și coeziunea comunitară.
Justiția socială, drepturile omului, responsabilitatea colectivă și respectul pentru diversitate sunt principii esențiale ale asistenței sociale. Din acest motiv, asistenții sociali pledează și investesc într-un sistem de asistență socială transformativ și sustenabil, care răspunde nevoilor persoanelor aflate în situații vulnerabile.
Intervenția în asistența socială este fundamentată pe teorii din domeniul asistenței sociale și al științelor sociale, pe practica reflectivă și învățarea experiențială, precum și pe cunoștințele locale dezvoltate în cadrul fiecărei comunități.
ASproAS promovează aceste principii etice ca garanție a celor mai înalte standarde de practică profesională. Pentru a facilita înțelegerea și aplicarea acestora, ASproAS organizează dezbateri și oferă suport asistenților sociali în procesul de auto-reflecție, ajutându-i să navigheze ambiguitățile profesionale și să-și consolideze capacitatea de a se angaja eficient în relațiile și intervențiile sociale.

Principiile etice adoptate de către Federația Internațională a Asistenților Sociali (IFSW) și de către Asociația Asistenților Sociali din România (ASproAS)
Recunoașterea demnității umane
Asistenții sociali recunosc și respectă demnitatea și valoarea fiecărei persoane, atât prin atitudinea și cuvintele lor, cât și prin acțiunile pe care le întreprind.
În același timp, ei abordează critic comportamentele și atitudinile care pot duce la auto-devalorizare sau stigmatizare, fie la nivel individual, fie în relațiile cu ceilalți. Înțelegerea acestor dinamici necesită reflecție critică și practică reflectivă, esențiale în procesul decizional și în intervențiile sociale.
În exercitarea profesiei, asistenții sociali și specialiștii din domeniul serviciilor sociale aduc cu ei propriile experiențe de viață, inclusiv provocările, bucuriile, valorile și convingerile lor religioase, spirituale sau culturale. Conștientizarea modului în care aceste dimensiuni personale influențează relația profesională este fundamentală pentru menținerea unei practici etice și echilibrate.
Asistenții sociali nu doar că recunosc demnitatea și valoarea fiecărei ființe umane, dar își asumă și propriile vulnerabilități, alături de cele ale persoanelor cu care lucrează. Capacitatea de a identifica, înțelege și gestiona aceste vulnerabilități este o parte esențială a practicii profesionale și contribuie la dezvoltarea personală și profesională continuă.
 
2. Promovarea drepturilor omului
Asistenții sociali susțin și promovează drepturile fundamentale și inalienabile ale fiecărei persoane, având la bază respectul pentru demnitatea umană și pentru drepturile individuale, sociale și civile care decurg din aceasta. În practica lor, asistenții sociali îi sprijină pe oameni să își exercite drepturile, găsind un echilibru între propriile valori și cele ale celor din jur.
Conștienți de faptul că moștenirea culturală, tradițiile și normele sociale pot fi uneori utilizate pentru a justifica încălcarea drepturilor omului, asistenții sociali își asumă un rol activ de mediatori. Ei facilitează dialogul și contribuie la identificarea unui echilibru între drepturile aflate în concurență, având ca obiectiv respectarea demnității și libertăților fiecărei persoane. Totodată, asistenții sociali sunt angajați într-un demers constant de apărare a persoanelor marginalizate, stigmatizate, excluse, exploatate sau oprimate.
Asistenții sociali recunosc interdependența dintre drepturile omului și responsabilitatea colectivă. Drepturile individuale pot fi exercitate pe deplin doar într-un context în care oamenii își asumă responsabilitatea unii față de alții, față de comunitate și față de mediul înconjurător. Construirea unor relații bazate pe reciprocitate și solidaritate este esențială pentru coeziunea socială și respectarea drepturilor tuturor.
Prin informare, educație și sprijin direct, asistenții sociali îi ajută pe oameni să își cunoască și să își valorifice drepturile. În același timp, recunosc rolul statului ca principal garant al protejării, promovării și respectării drepturilor omului, colaborând activ pentru îndeplinirea acestui obiectiv.
3. Promovarea justiției sociale.
Asistenții sociali au datoria de a implica oamenii în realizarea justiției sociale, atât în raport cu societatea în general, cât și cu persoanele cu care colaborează în cadrul serviciilor sociale. Justiția socială este un concept complex, care se manifestă prin mai multe dimensiuni esențiale:
3.1 Combaterea discriminării și opresiunii
Asistenții sociali se angajează activ în combaterea discriminării sub toate formele sale, inclusiv, dar fără a se limita la: vârstă, capacitate, stare civilă, clasă socială, cultură, etnie, sex, identitate de gen, limbă, naționalitate, convingeri politice, sărăcie, rasă, statut marital, religie, orientare sexuală, statut socio-economic, credințe spirituale sau structură familială.
3.2 Respectul pentru diversitate
Asistenții sociali promovează dezvoltarea sustenabilă a comunităților incluzive, care respectă diversitatea etnică și culturală a oamenilor, având în vedere diferențele individuale, de familie și de grup. Totodată, asistenții sociali subliniază că respectul pentru diversitate nu trebuie să devină un pretext pentru relativism moral, care ar putea duce la încălcarea drepturilor fundamentale ale anumitor grupuri de persoane.
3.3 Accesul echitabil la resurse
Asistenții sociali susțin și lucrează activ pentru asigurarea unui acces echitabil la resurse și pentru distribuirea justă a bunăstării. Ei militează pentru dreptul fiecărei persoane de a avea venituri sustenabile, obținute prin muncă decentă și/sau prin securitate socială universală.
3.4 Combaterea politicilor și practicilor nedrepte
Asistenții sociali aduc în atenția angajatorilor, factorilor de decizie politică, politicienilor și instituțiilor publice politicile și resursele care sunt inadecvate, opresive, injuste sau dăunătoare. De asemenea, asistenții sociali susțin recunoașterea propriilor drepturi în cadrul acestui demers. În contexte în care siguranța lor ar putea fi amenințată, asistenții sociali trebuie să fie conștienți de riscuri și să ia decizii judicioase, având în vedere că nu sunt obligați să acționeze atunci când viața lor este pusă în pericol.
3.5 Promovarea solidarității umane
Asistenții sociali contribuie activ la construirea de rețele de solidaritate în comunități, lucrând alături de colegii lor din domeniul profesional și din afacerea comunitară, pentru a susține schimbări benefice și pentru a promova crearea unor societăți incluzive și responsabile.
4. Promovarea dreptului la auto-determinare
Asistenții sociali respectă și susțin dreptul persoanelor de a face propriile alegeri și de a lua decizii care le influențează viața, cu condiția ca acestea să nu prejudicieze drepturile și interesele legitime ale altora.
Ei știu că fiecare situație individuală este influențată de factori structurali sistemici și că dreptul la autodeterminare nu poate fi realizat decât atunci când există resurse esențiale pentru o viață demnă, precum accesul la educație de calitate, locuri de muncă plătite decent, servicii de sănătate adecvate, locuințe sigure și stabile, securitate personală, mediu curat și acces la informații corecte și relevante.
 
5. Promovarea dreptului la participare
Asistenții sociali lucrează pentru a sprijini dezvoltarea stimei de sine și a capacităților oamenilor, ajutându-i să devină capabili să contribuie activ la deciziile care îi privesc și să ia deciziile care le influențează viața. Implicarea oamenilor în procesul decizional nu doar că le întărește autonomia, dar le și permite să își exprime nevoile, dorințele și soluțiile la provocările cu care se confruntă, asigurându-se astfel că deciziile luate sunt relevante pentru ei.
Este important ca asistenții sociali să creeze un mediu în care persoanele să se simtă ascultate și respectate, iar prin transparență în decizii, aceștia contribuie la construirea unui climat de încredere. Prin explicarea clară a argumentelor din spatele alternativelor, asistenții sociali facilitează o înțelegere comună și se asigură că procesul decizional este unul corect, responsabil și care reflectă interesele și valorile persoanelor implicate.
 
6. Respectarea confidențialității
Asistenții sociali respectă dreptul fundamental al fiecărei persoane la confidențialitate, protejând informațiile personale și sensibile obținute în cadrul relațiilor profesionale. Acest drept esențial se aplică în majoritatea cazurilor, asigurându-se astfel că persoanele beneficiază de protecție și siguranță în interacțiunile lor cu asistenții sociali. Totuși, în anumite circumstanțe, confidențialitatea poate fi limitată pentru a preveni daune grave, cum ar fi riscurile la adresa siguranței persoanei sau a celor din jur. Astfel, atunci când există o amenințare reală ca o persoană să-și provoace rău sau să pună în pericol viața sau bunăstarea altora, asistentul social are obligația de a interveni și de a dezvălui informațiile necesare pentru a proteja viața sau sănătatea.
De asemenea, confidențialitatea poate fi încălcată în situații reglementate de lege, cum ar fi în cazurile de abuz sau neglijență, unde există o obligație legală de raportare către autoritățile competente. Asistenții sociali trebuie să fie conștienți de aceste excepții și să fie pregătiți să ia decizii conforme cu reglementările legale și etice, în contextul protecției persoanelor implicate.
Pentru a asigura transparența și pentru a respecta autonomia persoanelor, asistenții sociali sunt obligați să informeze clar persoanele cu care lucrează despre limitele confidențialității, explicându-le în ce condiții informațiile lor ar putea fi dezvăluite. Aceasta presupune o comunicare deschisă, în care se explică riscurile, excepțiile și implicațiile legate de confidențialitate, astfel încât persoana să fie pe deplin conștientă de contextul în care informațiile sale ar putea fi împărtășite. Această abordare ajută la menținerea unui echilibru între respectarea drepturilor fundamentale ale individului și protecția intereselor mai largi ale societății.
 
7. Tratarea oamenilor într-un mod care le respectă integritatea personală 
Asistenții sociali recunosc complexitatea vieții oamenilor, incluzând dimensiunile biologice, psihologice, sociale și spirituale, și se angajează să trateze fiecare persoană în ansamblul său. Această abordare holistică le permite să efectueze evaluări complete și să dezvolte intervenții care iau în considerare toate aspectele vieții individului, implicând activ persoanele, organizațiile și comunitățile în procesul de intervenție.
De asemenea, asistenții sociali colaborează strâns cu alți profesioniști și adoptă o abordare integrată în abordarea problemelor și provocărilor cu care se confruntă oamenii, astfel încât soluțiile propuse să fie cât mai relevante și eficiente pentru situațiile respective.
 
8. Utilizarea etică a tehnologiei și a presei sociale
Principiile etice guvernează toate aspectele practicii profesionale, educației și cercetării în domeniul asistenței sociale, indiferent dacă sunt implicate interacțiuni directe, față în față, sau utilizarea tehnologiei digitale și a mass-mediei.
Asistenții sociali înțeleg faptul că utilizarea tehnologiei digitale și a platformelor de comunicare socială poate pune în pericol respectarea standardelor etice, incluzând, dar fără a se limita la, protecția intimității și confidențialității, conflictele de interese, competențele profesionale și corectitudinea documentației.
De asemenea, asistenții sociali nu trebuie să publice imagini ale persoanelor cu care lucrează fără consimțământul lor explicit și fără a le oferi o informare detaliată asupra posibilelor riscuri și vulnerabilităților asociate tehnologiei digitale.
Este important de subliniat că publicarea imaginii portret a copiilor sau adulților în contexte care pot evidenția vulnerabilitățile acestora este interzisă. În cazul în care imaginile copiilor sunt postate pe rețelele sociale, identificarea acestora trebuie să fie imposibilă, asigurându-se protecția lor adecvată.
9. Păstrarea integrității profesionale
Asistenții sociali trebuie să dețină calificările necesare și să își dezvolte continuu competențele esențiale pentru a practica profesia în mod eficient și responsabil. Aceștia sunt responsabili să participe la programe de formare continuă, să își actualizeze constant cunoștințele și abilitățile și să se adapteze la evoluțiile domeniului pentru a răspunde în mod adecvat nevoilor persoanelor pe care le susțin. Practicarea profesiei cu succes implică angajamentul asistenților sociali de a rămâne informati și pregătiți pentru a face față provocărilor și schimbărilor din mediul social.
 
10. Susținerea oamenilor în zonele de război
Asistenții sociali susțin principiul nonviolenței și promovează soluții pașnice pentru conflictele existente. Aceștia pot colabora cu personalul militar în scopuri umanitare și pot contribui activ la procesul de construirea și reconstrucție a păcii. În cadrul operațiunilor de menținere a păcii sau în contexte militare, asistenții sociali trebuie să își concentreze eforturile pe protejarea și promovarea demnității umane, punând-o pe aceasta ca obiectiv principal în activitatea lor.
Asistenții sociali nu vor permite ca cunoștințele și abilitățile lor profesionale să fie utilizate pentru scopuri inumane, precum tortura, supravegherea militară sau terorismul. De asemenea, aceștia nu vor utiliza niciodată arme în cadrul capacităților lor profesionale, subliniind angajamentul lor față de protejarea drepturilor și bunăstării oamenilor.
11. Construirea și păstrarea relațiilor profesionale de încredere
Asistenții sociali trebuie să evite orice abuz al pozițiilor lor de putere și al relațiilor de încredere pe care le construiesc cu persoanele cu care colaborează în context profesional. Ei trebuie să fie conștienți de limitele dintre viața personală și activitatea profesională și să se abțină de la orice comportament care ar putea folosi abuziv aceste relații în scopuri personale.
ASproAS are responsabilitatea de a promova principiile etice în rândul asistenților sociali și al instituțiilor educaționale care formează viitori profesioniști în domeniu. De asemenea, ASproAS oferă îndrumare continuă asistenților sociali, asigurându-se că aceștia înțeleg și aplică acțiuni și comportamente care respectă codul etic actualizat, consolidând astfel standardele profesionale și de conduită în domeniul asistenței sociale.

Notă:
Acest document a fost elaborat pe baza principiile etice aprobate de către Federația Internațională a Asistenților Sociali (IFSW). 

 

Loading

Share Button